Planeta Pamant in cifre

Pamantul se afla acum in mijlocul  celei de-a patra exctinctii in masa  si noi avem “onoarea” de a martorii acesteia. Disparitii ale diverselor specii au loc mai repede decat oricand in istoria planetei. In ultimii 150 de ani, ecosistemele planetei au pierdut peste 400 de specii iar biologi din toata lumea sunt de parere ca acesta este doar inceputul. Daca omenirea isi continua practicile curente fara nici o schimbare, in urmatorii 35 de ani, vom pierde aproximativ 37% din totalul speciilor de vietuitoare.

deforestation-in-the-amazon

Schimbarea climei si incalzirea globala au si ele un rol in aceasta avalansa de extinctii iar oamenii contribuie la exacerbarea acestor 2 mari factori. Dar cauza principala a acestei extinctii moderne este fara urma de indoiala cresterea globala a cererii de carne ale carei urmari sunt degradarea solului, imputinarea si poluarea resurselor de apa si a despaduririle masive.
Din 1960 si pana in prezent consumul de carne a crescut cu 24%, cerintele venind in principal din partea societatilor dezvoltate din vest. Cu fiecare an care trece, numarul animalelor mari (bovine, oi, capre, porci) creste cu 25 000 000 pe an, solicitand din ce in ce mai multe resurse pentru cresterea lor. Se anticipeaza ca numarul bovinelor, responsabile pentru eliberarea in atmosfera a periculosului gaz metan cu efect de sera foarte puternic, sa creasca cu peste 1 000 000 000 pana in anul 2050.
Suprafata zonelor cu cea mai mare biodiversitate ale planetei, a fost redusa cu 90%, insumand acum doar 2% din suprafata totala uscata a planetei. Datorita fertilitatii lor, aceste ultime zone salbatice ramase, ar putea fi zonele tinta pentru industria de crestere intensiva a animalelor, iar daca se va intampla acest lucru, se vor pierde inca 50% din suprafata acestor ultime zone salbatice.
Aproximativ 30% din totalul mancarii produse- in valoare de aproximativ 48 000 000 000 $ este aruncata DOAR in SUA in fiecare an, lucru care face sa creasca continuu cererea de mancare si in special carne. Aceste practici de risipa care au loc in toate tarile vestice cu precadere, pe langa presiunea suplimentara pusa pe resursele limitate, sunt si profund imorale si crude. In timp ce muntii de mancare aruncata cresc zilnic la marginea metropolelor vestice, in multe din tarile lumii a treia, se moare de foame la propriu.

Ce putem face noi, ca oameni simpli dar multi? Putem reduce trepat alimentele de origine animala pana in momentul cand vom adopta o alimentatie vegana in totalitate. Ceea ce nu inteleg multi este ca nu putem trai pe o planeta moarta, populata de o singura specie. Ajutand pamantul sa supravietuiasca, de fapt ne ajutam pe noi sa supravietuim.

https://raw4all.wordpress.com/2013/03/03/pentru-planeta-noastra/

https://sites.psu.edu/troymerig/2014/03/27/deforestation/

Povestea unei transformari personale- Ultima parte

… o transformare initiata de destin si continuata de mine. Este relatarea unei lupte cu mine insumi, o lupta cu suferinta, cu depresia, cu deznadejdea… Dar este si povestea unei descoperiri, a renasterii, a devenirii si a vindecarii, care continua si acum.  Aceasta este un rezumat al ultimilor 4 ani si ceva din viata mea, ani plini de schimbari pe multe planuri. Astazi va ofer a treia si ultima parte. Cine nu a citit prima parte, o gaseste AICI , iar a doua parte AICI.

Capitolul III- Mitul proteinei si recuperarea fizica

Acesta sunt eu dupa 1 an si 7 luni de cand am inceput sa mananc fructe ca parte majoritara in alimentatia mea. Optiunile si preferintele mele alimentare au fost in continua schimbare functie de informatiile pe care le gaseam. Pentru ca educatia este un proces care nu se termina niciodata. Alimentatia mea a avut un procent mare de hrana nepreparata termic inca de la inceput, fiind alcatuita in mare parte din salate de legume si frunze, nuci si seminte.  Fructele ocupau un loc modest doar dimineata in combinatie cu diverse cereale. Totusi am fost multumit o perioada buna. Cu timpul, fructele au inceput sa devina mai importante calitativ si cantitativ in alimentatia mea, atat dimineata cat si pe parcursul zilei. Abia cand am inceput antrenamentul pentru cursa de ultra anduranta pe bicicleta, am incepu sa maresc proportia de fructe la aproximativ 50-70% din hrana zilnica. Si de atunci merg pe acest drum dulce al fructelor, avand cel putin 2 mese cu fructe pe zi, iar de multe ori chiar intreaga zi, functie de sezon si disponibilitate.

In cercetarea mea asupra necesarului de proteine si a masei musculare, am aflat despre cate prejudecati exista pe acest subiect si ca nevoia exagerata de proteine a omului este un mit ingenious si insidios construit. Informatiile din media referitoare la necesarul proteic zilnic al oamenilor sunt bazate pe niste date apartinand unui studiu vechi de cateva zeci de ani, facut pe sobolani. Dar acestia au o rata de crestere mult mai mare decat a omului datorata continutului mare de proteine si grasimi din laptele destinat lor. A compara nevoile lor proteice cu cele ale oamenilor este o presupunere falsa inca de la inceput. Nevoia noastra de proteine in cantitati asa mari este cel putin supraevaluata. Cat despre calitatea superioara a proteinei de origine animala, aceasta este o minciuna, avand in vedere faptul ca orice procesare indelungata la temperatura inalta (necesara in cazul carnii) reduce biodisponibilitatea proteinelor. Daca mai luam in considerare si cantitatea uriasa de energie investita de corpul nostru pentru digerarea carnii si desfacerea proteinelor in aminoacizi, si devine lesne de inteles de ce este mult mai logic sa furnizam corpului direct aminoacizi.

vegan muscles 3

Am inceput sa lucrez mai intens cu greutati din Iunie 2014 si pana in acest moment am reusit sa imi reconstruiesc masa musculara diminuata dupa cei cativa ani de pauza. Am realizat acest lucru cu nimic altceva in afara de alimente vegetale  dintre care fructele au constituit partea majoritara, cu ceva adaos de seminte din cand in cand. Ce, cat si cum mananc eu poate fi vazut cu usurinta la o simpla vizita pe blogul meu. Progresul in recuperare a fost lent la inceput si din punct de vedere vizual, nici nu parea ca exista. Frustrarea pe care am simtit-o este dincolo de cuvinte. Dar stiam ca trebuie sa imi acord mai mult timp. Am perseverat si uneori am impins limitele durerii pe care mana mea le putea suporta. Mai am mult de muncit dar macar acum stiu ca este posibil si ca functioneaza. Radiografiile periodice aratau ca oasele se vindeca “frumos”, dupa parerea medicilor, iar asta aduce in discutie problema calciului, un alt mit social si medical. De vreme ce oasele s-au sudat avand acest tip de alimentatie, nu se pot trage decat 2 concluzii: ori alimentele pe care le mananc eu de peste 3 ani incoace au calciu suficient, ori nu am mai pierdut calciu ca urmare a unei aciditati excesive si corpul a valorificat mult mai bine ceea ce déjà exista si ceea ce primea. As putea spune ca  atunci cand am inceput recuperarea, am inceput simultan, fara sa intentionez, si un mic proiect personal, de a dovedi ca se poate construi si mentine  masa musculara cu o alimentatie preponderant crudivora de origine vegetala.

Post Scriptum- Vindecarea interioara

Acestea sunt doar numere  acum. Cele mai importante schimbari au avut loc in mintea si inima mea. Ambele s-au deschis ca sa renunte la multe  ca apoi sa fie umplute de altceva. Vechea mea viata s-a sfarsit intr-o secunda, mai mult sau mai putin, in sunete de sticla sparta si metale indoite. Noua viata a inceput cand m-am trezit pe asfaltul incins privind norii de pe cer, avand drept muzica plansetele unui copil mic. Prima etapa a noii mele calatorii nu a fost deloc usoara, ci lunga si dureroasa. Dar necesara si inevitabila. Pentru a  face loc in interior noilor valori si concepte, mai intai a trebuit sa renunt la unele dintre vechile cai si invataturi. A trebuit sa invat cum sa ma accept pe mine asa cum eram si sa nu ma mai invinuiesc. A trebuit sa invat cum sa ma iubesc ma intai pe mine, ca sa pot sa accept si sa iubesc pe altii. In timp ce scriu aceste cuvinte, inca mai incerc si inca mai invat. Nu am reusit inca sa fac asta si stiu ca pana nu ma voi accepta cu totul asa cum sunt, ranile din interior nu se vor inchide. Cred ca in asta consta vindecarea. Acceptare si iubire, atat oferite cat si primite.

P.S.2 M-am intrebat adesea daca m-as putea intoarce in timp in ziua aceea, oare ce as alege? Sa evit  tragedia  cu riscul de a ramane neschimbat si a nu descopri niciodata aceasta noua lume? In speranta ca poate voi ajunge in acelasi punct in care sunt acum pe alte cai, mai putin dureroase? Inca nu am gasit un raspuns la aceasta intrebare. Si cred ca imi e teama de acest raspuns. Dar sigur e ceva ce ma va bantui mult timp de acum inainte. Sper doar ca nu toata viata.

Like, Share & Subscribe daca ti-a placut povestea mea de transformare !

Povestea unei transformari personale-Partea a doua

… o transformare initiata de destin si continuata de mine. Este relatarea unei lupte cu mine insumi, o lupta cu suferinta, cu depresia, cu deznadejdea… Dar este si povestea unei descoperiri, a renasterii, a devenirii si a vindecarii, care continua si acum.  Aceasta este un rezumat al ultimilor 4 ani si ceva din viata mea, ani plini de schimbari pe multe planuri. Astazi este randul partii a doua din cele trei. Cine nu a citit prima parte, o gaseste AICI .

Capitolul II- Urmarile si tranzitia

Acesta sunt eu la 3 ani si 2 luni dupa trecerea de la alimentatia traditionala catre una de origine vegetala, preponderent crudivora. Dar sa dau timpul  inapoi, macar din cuvinte daca altfel nu se poate. Dupa operatia initiala care a urmat accidentului, mi s-a spus de catre chirurg sa mananc multe produse lactate si sa iau suplimente de calciu pentru a ajuta la sudarea oaselor, ceea ce am si facut. Cand doctorul vorbeste, pacientul asculta. Nici nu pot spune cate lactate am mancat in urmatoarele 9 luni, fara a mai mentiona suplimentele. Apoi medicul a decis  ca e in regula sa imi scoata “fiarele” din mana si la scurt timp dupa aceasta a doua operatie, unul dintre oasele antebratului, radiusul a cedat si s-a rupt din nou. De data asta chiar sub ochii mei. A treia interventie chirurgicala a venit cu “jucarii” noi din titan care mi-au tinut companie urmatorii 2 ani. Dar in acesti 2 ani nu am fost “cuminte” chiar de tot, am urcat pe Elbrus intr-o expeditie de 2 saptamani in muntii Caucaz in august 2012 (aveam déjà cateva luni de cand schimbasem alimentatia) si am pedalat pana la Cluj in iunie 2013, acoperind 532 km in 28 de ore.

vegan muscles 1

Dupa aceasta noua “evolutie” a situatiei mele, am inceput sa ma intreb cum de s-a ajuns aici. Am inceput sa pun la indoiala sfatul doctorului, tot ce stiam si mi s-a spus inca din copilarie si toata viata mea de adult pana in acel moment. Au trecut aproape 3 luni de cand am aflat prima informatie despre balanta PH-ului in corp, efectul ei asupra metabolismului calciului, si pana la momentul in care am decis sa imi schimb radical alimentatia. Trei luni in care m-am documentat in fiecare zi despre influenta alimentatiei asupra sanatatii omului. Am devenit astfel autodidact in orice domeniu care avea relevanta pentru situatia mea: fracturi ale oaselor, sudarea si regenerarea lor, absorbtia calciului si metabolismul lui, recuperarea muschilor si a ligamentelor, nutritie, metabolism si toate procesele constiente si inconstiente din spatele lor.

Toata aceasta informatie noua a fost ca un val de speranta iar eu m-am deschis cu totul ca sa o primesc. In timpul cautarilor mele, inevitabil, am dat peste aspectul etic si moral din spatele obiceiului nostru de a manca lactate, carne, oua,  peste toate ororile din interiorul sistemului de crestere intensiva a animalelor si modul in care ajunge in comert, frumos ambalata, carnea animalelor. La randul lor, aceste dezvaluiri noi pentru mine, mi-au condus atentia catre implicatiile ecologice ale industriei de productie a carnii pentru consum si devastarea la scara inimaginabila pe care o producem mediului natural, devastarea aproape ireversibila pe masura ce aceste practici continua. De asemenea, am devenit constient si de alte produse de origine animala, precum blana, pielea si alte produse care la un moment dat in obtinerea lor au implicat sub orice forma un animal.

Datele erau pur si simplu imposibil de ignorat, m-au socat enorm si m-au facut sa realizez cata nedreptate fata de alte fiinte si fata de natura a creat stilul meu de viata de pana atunci. Si m-a facut sa mai constientizez ca toate aceste fapte si informatii sunt ascunse cu viclenie fata de oameni, astfel incat durerea, suferinta si moartea animalelor si distrugerea cauzata planetei noastre, sa nu ajunga la publicul larg. La consumatori. Toate aceste noi argumente s-au adaugat motivului medical  si intr-o Luni insorita de octombrie, anul de gratie 2011, am lasat in urma vechile obiceiuri alimentare si am adoptat alimentatia vegetala lipsita de cruzimea fata de animale.

Cateva din articole si filme care mi-au deschis mintea  si m-au scos din ignoranta in care traiam: Earthlings ; Prezentarile video ale Dr. Calin Marginean ; How You Rot & Rust . Mai multe informatii pe aceste subiecte gasiti aici : Pentru oameni ; Pentru animale ;  Pentru planeta .

Va urma…

Like, Share & Subscribe daca ti-a placut povestea mea de transformare !

Povestea unei transformari personale- Partea intai

… o transformare initiata de destin si continuata de mine. Este relatarea unei lupte cu mine insumi, o lupta cu suferinta, cu depresia, cu deznadejdea… Dar este si povestea unei descoperiri, a renasterii, a devenirii si a vindecarii.  Aceasta este un rezumat al ultimilor 4 ani si ceva din viata mea, ani plini de schimbari pe multe planuri. Astazi va ofer prima parte din cele trei.

Un moment de luciditate

Chiar si un singur moment in timp poate sa iti schimbe viata asa cum nu ti-ai imaginat. Acestea sunt cateva ganduri si trairi izvorate din adancurile mele carora nu le-am dat glas niciodata, despre un eveniment care m-a condus, pas cu pas, catre o mare schimbare in viata. Este ceva foarte personal, nu imi este usor sa vorbesc despre asta si am lasat pe dinafara cateva detalii socante, dar aceasta este, pe scurt, povestea care mi-a schimbat viata. Scopul ei este sa inspire alti oameni prinsi intr-o lupta mai mult sau mai putin similara celei pe care am dus-o si o duc eu. Sper ca sinceritatea mea va ajunge la cei care au nevoie de speranta si le va da macar idei  si o doza de optimism.

Capitolul I- Cat ai clipi din ochi

Acesta sunt eu dupa aproape 4 ani si jumatate de la un eveniment hotarator pentru cursul vietii oricarui om, care m-a facut sa pun la indoiala tot ceea ce credeam ca stiu despre orice. Care m-a facut sa-mi reconsider viata sub fiecare aspect al ei, de la ce mananc pana la cum gandesc si simt, cum relationez cu alte fiinte, cu mediul in care traiesc, cu planeta noastra si in cele din urma cu Universul. Un impact frontal intre o masina si motocicleta mea a fost cel care (printre  altele) era sa ma desparta de antebratul stang, urmarea fiind  pierderea capacitatii de a face doua lucruri pe care le iubeam: escalada si bodybuilding. Rezultatul a fost o fractura multipla la ambele oase ale antebratului, adica unul din ele fiind spart in mai multe bucati. In limbaj de jargon s-ar putea numi “zi merci ca inca il mai ai”.

A trebuit sa renunt la cele mai mari pasiuni ale mele. Viata mea a fost pusa “in asteptare” pentru mai bine de 3 ani timp in care am stiut ca nimic nu va mai fi la fel. M-am luptat mult timp cu depresia si doar cu un efort urias de vointa  am reusit sa ies din aceasta stare si sa inlatur amaraciunea care aproape ca pusese stapanire pe mine. Uneori mi se parea ca nu voi reusi niciodata sa depasesc aceasta faza intunecata in care eram prins. Recuperarea a fost lenta si dureroasa, resimtita mai mult in interior uneori decat asupra corpului fizic. Si tocmai cand credeam ca sunt pe drumul cel bun al recuperarii, a intervenit eroarea umana sub forma unei decizii medicale gresite. A fost nevoie de 2 operatii, o pseudartroza (falsa sudare a oaselor) avand drept consecinta o noua ruptura radiusului, urmata de inca o interventie chirurgicala, pentru ca eu sa descopar o noua cale in viata. Aceea de a avea o alimentatie de origine vegetala, si mai mult de atat, da a devei constient de impactul meu asupra a tot ceea ce traieste si exista pe pamant.

muschi

Avusesem dreptate, viata mea nu a mai fost la fel. Dupa cateva luni cumulate cu mana imobilizata si cativa ani in care am protejat-o de orice activitate solicitata fizic, partea stanga  superioara (bratul, umarul, pieptul, spatele) a ramas in urma prin scaderea masei musculare. Medicii nu erau prea optimisti referitor la sansele mele de recuperare a intregii capacitati  functionale a bratului. Montarea si demontarea de doua ori a materialelor de osteosinteza pe oasele fragile ale antebratului, insemna ca trebuia sa accept aceasta realitate dura asa cum era si asa cum urma sa fie. Asta am si facut o perioada indelungata stiind mereu intr-un colt al mintii ca va veni vremea in care nu voi mai accepta realitatea lor si voi incerca sa imi creez alta care sa imi convina.

A trebuit sa astept multe alte luni dupa ultima operatie ca sa pot incepe, timid, recuperarea fizica in ceea ce priveste mobilitatea si forta. La inceput am folosit greutati mici, apoi pe masura ce crestea forta musculara, am marit si greutatile. Experientele din trecut cu diversi fizioterapeuti nu ma multumisera asa ca acum faceam totul pe cont propriu. In programul de recuperare  am folosit greutati asimetrice crescatoare pe masura ce avansam. Se spune ca atunci cand Universul iti ia ceva, iti si da ceva in schimb. Asa a si fost. Mi-a luat abilitatea de a face escalada si bodybuiding (pentru o perioada nedeterminata) dar in schimb m-a facut sa descoper bicicleta. Iar multi dintre voi stiu cum am valorificat déjà aceasta noua descoperire.

Ma aflu in acest moment la putin peste un an de la ultima operatie si intreaga mea parte stanga superioara aproape ca a ajuns-o din urma pe cea dreapta. A fost nevoie de multa munca fizica dar si mai mult efort mental si implicare emotionala. Acum am niste cicatrici “frumoase” pe brat si unele nu tocmai frumoase in suflet. Unele s-au vindecat, altele inca nu…Pot spune ca schimbarea alimentatiei m-a ajutat atat  in recuperarea fizica cat si in cea emotionala. Din cauza acestei intamplari a destinului sunt o persoana diferita astazi si datorita acestei intamplari a destinului am descoperit alimentatia vegana cu stilul de viata aferent si un nou mod de gandire in concordanta cu noile principii.

Va urma…

Like, Share & Subscribe daca ti-a placut povestea mea de transformare !

Ce s-ar întâmpla cu animalele daca toti oamenii ar deveni vegani ?

vegan-planet-good

Am primit si eu aceasta intrebare de cateva ori. De fiecare data sunt uimit de faptul ca oamenii in general considera “animale” doar aceste cateva specii- porci, vaci, gaini, oi, capre, rate, gaste, curcani, pesti, pe de o parte, exploatate pentru carne si alte produse, iar de alta parte, caini si pisici pentru companie si amuzamentul nostru; Pe undeva pe aici intra si caii. Problema mea si subiectul postarii de astazi nu sunt acestea din urma, ci prima categorie. Argumentul meu in astfel de situatii este ca Planeta nu are  nici o nevoie de animalele domesticite crescute special pentru consum, ele nefiind specii endemice ci au ajuns la acest stadiu in urma nenumaratelor incrucisari selective de-a lungul timpului. Cat despre celelalte a caror destinatie explicita nu este consumul uman, argumentele cresterii lor pentru scopurile sus mentionate sunt mai putin restrictive si discutabile (desi stim foarte bine suspiciunile si scandalurile legate de prezenta carnii de caine si cal in diverse produse).

Dar aceasta postare se refera doar la animalele create si crescute  pentru consumul oamenilor. Articolul original este preluat de pe internet si poate fi citit aici  ‘What Would Happen to All the Animals if Everyone Went Vegan?’ .  Meritul meu este doar acela de a fi tradus articolul intr-o maniera cat mai exacta, incercad sa pastrez exprimarea si mesajul autorului, si adaptarea anumitor expresii pentru limba romana. Cine este interesat, poate citi de pe blogul meu si aceste 3 postari pe aceeasi tema: Pentru oameni, Pentru animale, Pentru planeta

“Aceia dintre noi care mananca o dieta bazata pe plante se confrunta deseori cu situatia in care aceasta alegere a hranei provoacă mai multe întrebări și consternare în primele săptămâni decât în tot restul anului. Una dintre preocupările perene pe care am observat ca o au oamenii este că, dacă toată lumea ar deveni vegana (macar din punct de vedere alimentar), ce s-ar întâmpla cu toate animalele- pui, curcani, porci și vaci ? Dacă nu le-am mai consuma, oare nu ar “cuceri” (coplesi) Pământul, amenințand astfel supraviețuirea noastră ?animalfarm1.shortdescription

De ani de zile această întrebare m-a iritat pentru că mi sa părut evident ridicola, și mai ră , ar putea fi folosita pentru a justifica cruzimea cauzata de consumul alimentelor de origine animală . Acum însă, de fiecare dată când  aud această întrebare, eu o văd ca pe o oportunitate de a oferi o scurta tema de gandire despre modul în care poate fi vindecata lumea noastră.

A ne imagina lumea mergand treptat pe calea veganismului inseamna imaginarea celui mai pozitiv posibil viitor pentru specia noastră, pentru Pământ, și pentru toate ființele vii. Mai întâi de toate, reducerea numărului de animale pe care le mancam,  va trimite un mesaj clar proprietarilor de ferme intensive, de a reduce numarul femelelor de porci, curcani, vaci, pești, pui, etc. care sunt inseminate artificial, deci mai puține animale vor fi închise, și va fi mai puțina mutilare, ucidere, violență, teroare și suferință. Aceasta înseamnă, de asemenea, ca va exista cerere mai mică de porumb, soia, lucernă și alte cereale furajere MODIFICATE GENETIC, și astfel, vor scadea defrișările, monoculturile și poluarea. Pe masura ce se va inainta in aceasta directie, vor exista mai multe alimente pentru a hrăni oamenii care mor de foame, și de asemenea, terenurile monopolizate de monoculturi, vor putea fi returnate ca si habitat critic necesar  faunei sălbatice, ale căror populații sunt decimate de pierderea habitatului cauzată de cresterea animalelor și de culturile cereale furajere.

Mergand tot inainte in directia alimentatiei vegane, micile cursuri de apa  vor reincepe sa curga  și se vor curata. Mai multe păsări, pești și alte animale vor fi în măsură să prospere, nevoia de pesticide, ierbicide și îngrășăminte toxice va scadea, iar oceanele, acum devastate, vor începe să se vindece . Asa cum studiile stiintifice au tot demonstrat si continua sa faca asta, cresterea intensiva a animalelor pentru consum este principala forță motrice din spatele încălzirii globale, care va scădea si ea de asemenea odata cu implementarea acestor schimbari. În plus, consumand mai puține alimente de origine animală, oamenii vor fi mai sănătoși fizic, prin eliminarea grasimilor toxice, colesterolului, si proteinei animale responsabile pentru obezitate, diabet, artrita, cancer, boli de rinichi, boli de inima, și consumul de medicamente. Oamenii vor deveni mai sănătosi emoțional și spiritual, pe masura ce nu mai produc si nu se mai hranesc cu suferinta, iar cultura noastră, odata cu scaderea nivelul de violență, va deveni mai sanatoasa, de asemenea .

Pe masura ce fauna caracteristica padurilor, junglelor și preriilor revine la viață, in paralel cu fauna raurilor si oceanelor, va incetini si ritmul devastator al extincției în masă  de specii, care se petrece chiar acum. Prin cresterea intensiva si sacrificarea zilnica a sute de milioane de animale pentru hrană, forțam sute de specii de animale și plante salbatice catre extincție în fiecare săptămână. Din cauza poftelor noastre pentru câteva specii de păsări, mamifere și pești, distrugem diversitatea genetică a Pământului. Este  absurd sa fim lipsiti de preocupare fata de aceste zeci de mii de specii, dar să manifestam grija numai pentru cele câteva specii pe care le mancam. Si oricum, animalele pe care le întemnițam astăzi pentru consum, au trăit liber în natură de milioane de ani și ar putea face acest lucru din nou. Animalele pe care le înrobim mai intens pentru alimente și produs , cum ar fi curcani, rațe, gâște, găini, și pește, se descurca foarte bine în sălbăticie (în afară de faptul ca sunt vânate și habitatul lor distrus). Ar putea continua  să facă acest lucru, iar asta este valabil și pentru porci  oi, capre care, chiar și astăzi au populații sălbatice substanțiale. Nu există nici un motiv să credem că animalele pe care le mancăm și folosim nu ar putea să se întoarcă la viața lor libera si naturala, deoarece  ele deja sunt capabile de acest lucru !

Vacile sunt singurul posibil semn de întrebare- bourul, stramosul lor , a fost forțat catre disparitie totala în anii 1600, dar este cu siguranță posibil ca vacile ar putea fi reintroduse în Asia Centrală și Africa, unde au trait timp de milioane de ani, și cu timpul se vor întoarce la nișa ecologică unde au trait înainte ca omul sa le scoata din țările lor ancestrale prin tranaformarea lor in scalvi pentru folosul uman.

Deci, aceasta este o întrebare revigoranta la care sa meditam. Este chiar înălțător și încurajator sa reflectam la “Ce s-ar întâmpla cu toate animalele daca toti oamenii ar deveni vegani ?” Contemplând acest lucru, vom vedea în mod clar că nu ne  opreste nimic sa creem un adevarat Rai pe acest frumos și bogat Pamant-nimic altceva decât obiceiurile perverse de a abuza în mod obișnuit de animale pentru hrană, obiceiuri adanc inradacinate si sustinute inselator de cultura noastra.  Fiecare dintre noi putem pune la îndoială acest lucru, și sper că data viitoare când veți auzi această întrebare, o veti primi  cu entuziasm !

Putem discuta cu totii această întrebare de câteva ori în timpul sărbătorilor, și facand  acest lucru , sa tragem cortina pentru a dezvălui viitorul pozitiv pe care il putem crea împreună. Nu există nici o acțiune  mai puternica pe care cineva o poate lua pentru a submina paradigma dominantă de exploatare și inegalitate, decât de a trece la o alimentatie bazata pe plante din motive etice. Prin trecerea catre veganism, și răspândirea mesajului vegan intr-un mod creativ, vom lua măsurile cele mai eficiente de a crea o lume în care pacea, abundența, durabilitatea, libertatea si bucuria universala  nu sunt doar posibile, ci naturale .”

Like & Share daca v-a placut !

Varietatea si diversitatea in alimentatia vegana vs. omnivora

27 dec 2013

Un nou Craciun, iarasi marile magazine sunt pline de amatorii de carne, iar “traditiile” se respecta cu sfintenie la noi, nu-i asa? Mii de animale sunt ” sacrificate” pe altarul traditiilor romanesti, desi oricine cauta in dictionar definitia sacrificiului isi va da seama cata ipocrizie si ignoranta se ascunde in spatele acestor asa zise “jertfe”. Din pacate, mass media alimenteaza aceasta nebunie abjecta, an de an reportajele lor vizand aceleasi subiecte: ce contine cosul de cumparaturi al romanului, cat costa carnea, daca e bun soricul si sarmalele gustoase, si evident cati oameni ajung la spital de Craciun si revelion din cauza ca au mancat precum animalul pe care tocmai l-au mancat si ei. Adica porcul , in speta.

In aceste zile in care aerul este imbacsit de mirosurile obisnuite ale Craciunului (inclusiv la mine acasa, desi mai putin), meniul meu este acelasi ca de obicei, fara preparate speciale. Nu as refuza specialitati vegane preparate daca mi  s-ar pune in fata, dar cum mi-e lene sa mai “gatesc”, am recurs la simplitate si eficienta. Este al treilea Craciun de cand sunt vegan si nu pot spune ca anumite mirosuri  nu ma mai atrag inca. Dar va pot spune ca atractia acestor “specialitati de sezon” asupra mea scade cu fiecare an si, ca sa incurajez pe cei care vor sa devina vegani, acelasi lucru e valabil si pentru alti oameni aflati in aceeasi situatie.  Si da, e nevoie si de un exercitiu de ambitie ca sa nu cedez acestor pofte. Dar ma gandesc ca nu a suferit sau murit nici un animal ca eu sa ma hranesc si acest gand face pentru mine mai mult decat poftele trecatoare cu radacini adanci in trecut.

Meat and vegetables in two shopping carts, isolated on white

Cei care imi urmaresc periodic blogul ar putea spune ca mananc relativ aceleasi alimente cam in fiecare zi si s-ar putea speria ca asta ar putea duce la anumite carente sau pur si simplu ar fi plictisitor sau am ajunge la saturatie.  Dar daca ne gandim bine, si persoanele care mananca traditional, au in meniu o serie destul de limitata de produse, carentele nutritionale fiind si pentru ele un pericol la fel de mare sau chiar mai mare. Cat despre varietate si obisnuinta, singurele motive pentru care in alimentatia traditionala, oamenii nu se satura niciodata de aceleasi feluri  de mancare consumate in continuu, sunt:

  • metoda de gatit (preferatele pentru papilele gustative fiind prajirea si frigerea in principal) dar  nu mi-e rusine nici cu fierberea  ore in sir a ciorbelor  sau altor mancaruri;

  • adaosul sau continutul mare de grasimi, sare rafinata (nu ca ar fi mai sanatoasa sarea naturala in cantitati mari), potentiatori de gust (Vegeta si alte “baze pentru mancaruri” );

Iata ce mananca in mod obisnuit persoanele cu alimentatie traditionala:

  1. – carne (tesut muscular desprins de pe animale ucise, tesut care intra in putrefactie la nivel celular din primele momente in care inceteaza viata); lapte (secretii exocrine ale altor mamifere, a caror menire este sa hraneasca progenitura acelei specii, avand in consecinta o formula chimica nutritionala specifica si benefica DOAR acelei specii); branza (cazeina fermentata si coagulata, din secretiile sus mentionate); smantana (grasime aproape pura); oua (ovule fecundate sau nu, eliminate de pasari)- nu-i asa ca suna apetisant ?  Oricat de oribil ar parea, asta e denumirea mai mult sau mai putin precisa a produselor animale;
  2. – produse din faina alba cu gluten, in conditiile in care foarte multi oameni sufera de intoleranta la gluten;
  3. – zahar alb, cartofi, orez (in general decorticat);
  4. – legume care sunt folosite in general doar la gatit si rar in salate,  sau ca si modeste garnituri, fructe privite doar pe post de desert;
  5. – produse ultraprocesate (dulciuri, fast food,  sucuri acidulate, etc);
  6. – de retinut ca majoritatea oamenilor care mananca asa, sunt consumatori avizi de stimulente gen cafea, alcool, tigari, etc,  (lucru lesne de inteles deoarece hrana lor este devitalizata si nevoia sustinerii activitatilor zilnice “impune” recurgerea la aceste stimulente pentru a suplini lipsa de energie).

Trebuie mentionat si faptul ca aceste animale care ajung in supermarketuri provin din sistemul de crestere intensiva, unde sunt hranite cu soia, porumb si grau modificat genetic (animale care sunt “proiectate” sa manance iarba nu cereale), pesticidat si ierbicidat la greu, li se administreaza hormoni de crestere si antibiotice in cantitati uriase, lucru valabil si pentru animalele furnizoare de lapte, substante care se regasesc mai apoi in carne si produsele lactate. Sa nu uitam de ADRENALINA, hormonul stresului care este eliberat de animale in momentele mortii si inunda fiecare celula a corpului, si care apoi intra in circuitul uman prin consumul carnii. Si atunci intrebarea mea este:

CUM ANUME ACESTI OAMENI MANANCA MAI SANATOS DECAT VEGANII ? De retinut ca acesti oameni mananca in acest fel cu mici variatii poate, pe tot parcursul anului.

descărcare

Pentru comparatie iata ce mananca in aceasta perioada, un vegan crudivor preponderent frugivor, adica subsemnatul:

Cam jumatate din ce mananc zilnic in aceasta perioada sunt portocale, banane, mere si curmale,  la care se adauga diverse fructe uscate de mine si rehidratate (prune, caise, piersici, zarzare, smochine), salate din mere cu scortisoara, cuisoare, fulgi de cocos, stafide, sucuri din strugurii care inca se mentin bine in podul casei, cirese si visine de la congelator, si evident curmale. La acestea se adauga in unele zile  lapte de susan, pateuri din seminte, salate din diverse  legume/ radacinoase/ crucifere, ciuperci, orez, cartofi, fasole, naut, asezonate din abundenta cu busuioc, cimbru si altele.  Ar mai fi anumite suplimente precum spirulina, pulberile din iarba de grau, orz, patrunjel, telina, pe care le adaug in shake-uri, dar nu zilnic. Aceasta alimentatie este specifica sezonului rece cu mici exceptii, deoarece fiecare sezon aduce cu sine alte produse, primavara o bogatie de buruieni si frunze, vara multe fructe si buruieni, toamna alte fructe, costante fiind fructele de import, semintele si alte maruntisuri adaugate in mancare. Nu spun ca alimentatia mea e completa sau ca e foarte variata, evident ca se poate mai mult si mai bine, dar vreau arat ca si o alimentatie vegana medie din toate punctele de vedere poate fi mai buna pentru noi decat cea traditionala, unde “ispita gustului” este poate singurul lucru care o face sa para variata si bogata.

Asa cum spun Freelee si Harley, daca nu poti sa fii 100% crudivor, macar sa fii 100% vegan, chiar daca in alimentatie mai strecori si ceva alimente preparate termic. Poate ca unii nu vor fi de acord cu asta, dar cred ca este destul de greu sa mananci 100% crud nu numai la noi ci si in alte tari, si nu numai la inceputul schimbarii alimentatiei, ci si dupa asta. Si nu toti pot mentine acest stil alimentar pe termen lung. Deci nu ar trebui sa ne impiedicam de acest lucru, adica totul sau nimic. Mai important este ca hrana noastra sa provina DOAR din lumea plantelor , sa fie cat mai naturala si mai neprocesata cu putinta si evident un procent cat se poate de mare sa fie cruda. Dar asta va veni cu timpul.

In incheiere,  iata de ce legumele si fructele sunt mai scumpe decat carnea si lactatele. Acest lucru este valabil aproape peste tot in lume, majoritatea tarilor subventionand masiv aceste 2 industrii, si aproape deloc productia de legume si fructe.

pyramid

Iar despre costul real al productiei carnii va puteti face o idee de aici:

energy-cost-of-meat-product_xDDn7_22978

 Like & Share daca v-a placut !